Dor, uitarea si departarea si nepasarea,
Dar tot dorul doare cel mai mult si cel mai mare.
Mai sus pe carare drumetul ajunge,
Dorindu-si uitare in departare.
Nestinsa credinta il mana-nainte,
Spre bolta cu luna si soare.
Acolo-ntre stele viseaza drumetul,
Cu gandul intors spre pamantul de dor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu